Gheață neagră

La ce temperatură apare gheața neagră?

Gheața neagră se formează cel mai frecvent atunci când temperatura aerului este la 0°C sau chiar sub 0°C (32°F). Cu toate acestea, se poate forma și puțin peste punctul de îngheț dacă condițiile permit ca temperatura de la suprafața drumurilor sau trotuarelor să rămână mai rece decât cea a aerului. Acest lucru se întâmplă adesea în timpul:

• Dimineața devreme sau seara târziu, când temperaturile scad rapid
• Răcirea radiațională după apusul soarelui, în special sub cer senin
• drenarea aerului rece în văi sau în zonele joase
• Pe poduri și viaducte, care se răcesc atât de sus, cât și de jos și tind să înghețe mai devreme decât drumurile obișnuite

În mod important, gheața neagră poate persista chiar și după răsăritul soarelui, dacă zonele umbrite sau condițiile de vânt împiedică încălzirea.

De ce este gheața neagră atât de alunecoasă?

Gheața neagră este deosebit de periculoasă din cauza structurii sale netede și uniforme, care nu prezintă neregularitățile sau suprafața granulară întâlnite în zăpadă sau lapoviță. Aceasta înseamnă că:

• Anvelopele și pantofii nu au pe ce să se agațe
• Nu există indicii vizuale (cum ar fi suprafețele mate sau texturate) care să alerteze șoferii sau pietonii
• Pierderea bruscă a tracțiunii poate apărea fără avertisment, în special în timpul frânării sau al virajelor

Acest lucru face ca gheața neagră să fie una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere de iarnă, în special pe suprafețe netratate sau prost întreținute.

Care este cauza gheții negre?

Gheața neagră se formează atunci când apa lichidă întâlnește o suprafață înghețată. Acest lucru se poate întâmpla în mai multe condiții:

• Îngheț ploaie sau burniță: Precipitațiile cad în formă lichidă și îngheață la contactul cu o suprafață rece.
• Topirea zăpezii: Dezghețul din timpul zilei, urmat de un îngheț peste noapte, poate face ca apa topită să înghețe din nou sub forma unui strat de gheață clară.
• Ceață sau rouă: umezeala din aer se poate condensa și apoi îngheța pe suprafețele reci, în special peste noapte.
• Gazele de eșapament ale autovehiculelor sau apa pulverizată: În zonele cu trafic intens, umezeala de la gazele de eșapament ale autovehiculelor sau de la anvelopele ude se poate acumula și îngheța pe drumurile deja reci.

Cel mai înșelător aspect al gheții negre este faptul că se formează adesea fără precipitații active, ceea ce o face ușor de trecut cu vederea în timpul monitorizării meteorologice de rutină.

Cum să preveniți gheața neagră

Deși gheața neagră nu poate fi întotdeauna evitată complet - mai ales în condiții meteorologice imprevizibile - există câteva strategii preventive care pot reduce formarea acesteia și pot atenua pericolele, în special pe drumuri și pe trotuare.

1. Pretratarea cu agenți anti-îngheț

Cea mai eficientă metodă de prevenire a gheții negre este aplicarea tratamentelor anti-îngheț înainte de apariția condițiilor de îngheț. Aceasta implică de obicei împrăștierea:

• Saramură (soluție de apă sărată)
• Clorură de calciu sau clorură de magneziu
• Alte agenți de degivrare chimici formulați pentru temperaturi scăzute

Aceste substanțe scad punctul de îngheț al apei, împiedicând umiditatea să se lipească de suprafață și să înghețe. Pretratarea este deosebit de importantă înaintea înghețului anticipat, a precipitațiilor ușoare sau în zonele cunoscute ca înghețând rapid, cum ar fi podurile și căile rutiere umbrite.

2. Monitorizarea temperaturilor de suprafață

Deoarece gheața neagră se formează adesea atunci când temperatura drumului sau a suprafeței este sub punctul de îngheț - chiar dacă temperatura aerului este puțin mai ridicată - este esențial să folosiți instrumente care monitorizează starea carosabilului, cum ar fi:

• Senzori de temperatură de suprafață cu infraroșu
• Sisteme de informare meteorologică rutieră (RWIS)
• Stații meteorologice la fața locului

Acestea furnizează date în timp real care ajută echipele rutiere și administratorii instalațiilor să aplice tratamente la momentul potrivit.

3. Îmbunătățirea drenajului și a amenajării suprafețelor

Apa stătătoare sau umiditatea persistentă cresc riscul de apariție a gheții negre. Măsurile preventive de infrastructură includ:

• Înclinarea și nivelarea corespunzătoare a drumurilor și trotuarelor
• Sisteme de drenaj pentru a preveni formarea de bălți
• Sisteme de pavaj încălzit în zonele cu risc ridicat (de exemplu, intrările în spitale, podurile pietonale)

4. Reducerea umbririi suprafeței

Suprafețele care primesc puțină sau deloc lumină solară în timpul zilei sunt mai predispuse la gheață neagră, deoarece nu se încălzesc suficient pentru a preveni recongelarea. Acolo unde este posibil:

• Tăiați copacii care atârnă
• Evitați amplasarea de structuri (cum ar fi barierele fonice) care blochează soarele iarna în zonele cu risc ridicat

5. Vizarea punctelor fierbinți cunoscute

Anumite locații îngheață mai devreme și mai des din cauza microclimatului sau a condițiilor structurale. Acestea includ:

• Poduri și pasaje superioare
• Pasaje subterane și tuneluri
• Drumuri rurale, umbrite sau joase

Menținerea unei hărți a zonelor cu probleme și aplicarea preventivă a tratamentelor în aceste zone pot reduce semnificativ riscul.